VOCEA ROMÂNĂ DIN LUME

Hristos a înviat !

Sunt Bogdan Florin Vlaicu și vă spun bun găsit tuturor la Vocea română din lume, o emisiune a Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale.

Astăzi s-a încheiat pelerinajul anual organizat de Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale și Meridionale le moaștele Sfântului Ioan Casian de la Marsilia.

Sfânt străromân născut în anul 365 lângă orașul Tomis, Constanța de azi, Ioan Casian a întemeiat prima mănăstire din Occident în Galia, Franța de azi, la Marsilia, mănăstirea Sfântul Victor unde se păstrează sfintele sale moaște.

Pelerinajul a început ieri seară, la biserica Sfântul Victor, unde delegaţia Bisericii ortodoxe Române, condusă de Înaltpreasfintitul Părinte Iosif, Mitropolitul Europei Occidentale şi
Meridionale, a fost primită de către Monseniorul Georges Pontier, Arhiepiscopul catolic al Marsiliei. Mitropolitul Iosif a oficiat slujba vecerniei ortodoxe, urmată de închinarea la moaştele Sfântului Ioan Casian și o scurtă prezentare istorică.

Astăzi dimineață, la Biserica Ortodoxă Română Sfintii Trei Ierarhi din Marsilia, Mitropolitul Iosif a săvârșit dumnezeiasca liturghie, urmată de o agapă şi de o invitaţie la discuţii libere cu participanții la pelerinaj.

Dar vinerea viitoare moaștele Sfântului Ierarh Nectarie, făcătorul de minuni, ce se află la mânăstirea Radu Vodă din Bucureşti, vor pleca în pelerinaj către românii din SUA. O delegaţie a Patriarhiei Române, condusă de PS Varsanufie Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, va aduce sfintele moaște mai întâi în Catedrala Sfinților
Împăraţi Constantin şi Elena din Chicago, unde vor fi întâmpinate de IPS Arhiepiscop Nicolae al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române din cele două Americi. Aici moaștele Sfântului
Nectarie vor rămâne spre închinare până pe 23 mai, când își vor continua pelerinajul prin 10 parohii românești din America până pe 6 iunie când se vor întoarce la București.

Vă propun aşadar o întâlnire cu IPS Arhiepiscop Nicolae al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române din cele două Americi.

Născut în 1967 în cel mai mare oraș-port al ţării, Constanța, Părintele Nicolae Condrea avea să-şi poarte paşii peste mări şi ţări spre a-i păstori pe românii care trăiesc departe.

Din 1994 a slujit ca preot la parohia românească din Stuttgart, în Germania.

În 2001 a obţinut titlul de doctor în teologie la Strabourg, în Franţa.

La 9 martie 2002, în Statele Unite, a fost ales Arhiepiscop la Congresul special electoral al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române în America și Canada, alegere validată în unanimitate de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Tânărul Arhiepiscop Nicolae a devenit astfel întâi-stătătorul celei mai întinse eparhii româneşti, care acoperă două continente : America de Nord şi America de Sud.

L-am rugat pe IPS Arhiepiscop Nicolae să ne vorbească mai întâi despre istoria prezenţei românilor în America.

Vineri 29 aprilie, de sărbătoarea Izvorului Tămăduirii, cei doi arhiepiscopi români din America, IPS Nicolae și IPS Nathaniel au slujit împreună la Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din Chicago. IPS Arhiepiscop Nicolae a mulțumit IPS Arhiepiscop Nathaniel pentru împreuna slujire cu ocazia primei vizite la Catedrala română și la Centrul
Eparhial din Chicago. Deasemeni, despre dorința de a sluji împreună până la împlinirea planului de unitate al românilor ortodocși din America, ca un exemplu de împreună lucrare în Biserica Mântuitorului Iisus Hristos.

Vă invit să ascultați astăzi partea a doua a dialogului, pe care l-am început într-o emisiune precedentă, cu domnul academician Eugen Simion, unde vom stărui asupra Europei creștine și spiritualității românești.

Între 1998 și 2006, Eugen Simion a fost președintele Academiei Române, al cărei membru este de 20 de ani.

Actuamente este membru în 4 academii din Europa și corespondent al Academiei de Științe Politice și Morale din Franța.

De peste o jumătate de veac activitatea omului de cultură Eugen Simion aduce multe roade bune. Unele dintre acestea au fost menționate în emisiunea trecută, altele vor fi prezentate astăzi.

Amintesc acum doar că este „părintele Zilei Culturii Naționale”, sărbătorită pentru prima dată la 15 ianuarie 2011.

În 1999, sub auspiciile Academiei Române, a creat Fundația Națională pentru Știință și Artă, al cărei președinte este și astăzi.

Din 2001, Eugen Simion organizează în fiecare an la București un prestigios seminar internațional intitulat „Penser l’Europe”, „A gândi Europa”.

Vă propun o întâlnire cu un român european. Această expresie, pe care ne-o va explica astăzi, îl caracterizează foarte bine pe domnul academician Eugen Simion.

Născut în 1933 lângă Ploiești, tânărul filolog Simion a colaborat cu Perpessicius la cercetarea și punerea în valoare a operei poetului nostru național Mihai Eminescu, activitate pe care a continuat-o, sub o formă sau alta, până astăzi.

Din 1964 predă istoria literaturii române, teorie literară și literatură comparată la Facultatea de Litere a Universității din București.

Între anii 1970 și 1973 a fost profesor invitat la Sorbonna, unde a predat cursuri despre cultura și civilizația română. Aici, la Paris, i-a cunoscut pe Eugen Ionescu, Mircea Eliade și Emil Cioran, care vor deveni, mai târziu, subiecte ale studiilor sale aprofundate.

După întoarcerea în țară, și-a publicat în 1977 jurnalul său parizian sub titlul Timpul trăirii, timpul mărturisirii, lucrare editată de cinci ori până în prezent.

Între anii 1998 și 2006, Eugen Simion a fost președintele Academiei Române, al cărei membru este din 1991.

În 1999 a creat Fundația Națională pentru Știință și Artă, al cărei președinte este și astăzi.

L-am numit pe Eugen Simion și „părintele Zilei Culturii Naționale”, sărbătorită pentru prima dată la 15 ianuarie 2011, având în vedere rolul esențial pe care l-a avut în instituirea acesteia.

Actuamente este corespondent al Academiei de Științe Politice și Morale din Franța, precum și membru al Academiilor din Danemarca, Spania, Grecia și Republica Moldova.

L-am rugat mai întâi pe academicianul Eugen Simion să ne vorbească despre Fundația Națională pentru Știință și Artă.

Așadar expresia „cetățean european” rămâne o formulă abstractă, dacă nu se concretizează într-una dintre diferitele culturi europene.

Noi putem fi cu adevărat europeni numai ca „români europeni”, în duhul celor care au fost astfel încă din zorii istoriei noastre.

Pentru că astfel s-au arătat deja prin cultura și faptele lor Sfinții Voievozi Ștefan cel Mare, Neagoe Basarab și Constantin Brâncoveanu.

Vă propun astăzi un popas la parohia ortodoxă română Sfintele Parascheva și Genoveva din Paris, înființată de IPS Părinte Mitropolit Iosif curând după ce a fost hirotonit arhiepiscop în capitala Franței.

Parohia are două hramuri: Sfânta Parascheva, ocrotitoarea Iașului, și Sfânta Genoveva, ocrotitoarea Parisului, o fecioară care a trăit aici în secolul al V-lea.

De 12 ani, de când mă aflu la Paris și m-am atașat de această parohie, ea este găzduită în cripta monumentalei biserici Saint Sulpice, a doua ca mărime din capitală după catedrala Notre Dame.

Cripta a fost adaptată cultului ortodox prin amplasarea unui iconostas sculptat în lemn, adus de Mitropolitul Iosif din Maramureșul său natal, pe care sunt așezate icoanele împărătești dăruite, împreună cu un veșmânt al Cuvioasei Parascheva, de Prea Fericitul Părinte Patriarh Daniel pe vremea când era Mitropolit al Moldovei și Bucovinei.

În această parohie există un spirit de familie întreținut și prin mica gustare, cu ceai sau cafea, servită duminica după Sfânta Liturghie, în jurul căreia credincioșii români veniți din diferite regiuni ale țării, majoritatea studenți, dar și cei francezi, au ocazia să discute și să se cunoască mai bine.

De trei ani, parohia organizează în postul mare Serile filocalice cu duhovnici invitați din România și Franța, manifestare săptămânală în cadrul căreia, vinerea trecută, preotul ortodox francez Marc-Antoine Costa de Beauregard a vorbit despre noțiunea de „persoană” dintr-o perspectivă teologică ortodoxă.

În plus, anul acesta are loc în fiecare duminică evenimentul intitulat Cinci duminici catehetice, având ca subiect cele 10 porunci, cateheze secondate de vizionarea seriei de filme Decalogul, realizată de cineastul polonez Krzysztof Kieślowski, și urmate de dezbateri la care participă teologi, filozofi, cineaşti şi oameni de ştinţă.

Am stat de vorbă cu preotul paroh Răzvan Ionescu, originar din București, și cu un membru al parohiei, matematicianul Gabriel Turinici, originar din Iași.

Amândoi predau în mediul universitar parizian.

Părintele Răzvan, doctor în inginerie biomedicală, pregătește actualmente o teză de doctorat despre relația dintre teologie și știintă.

L-am rugat să ne spună mai întâi cum a luat naștere parohia Sfânta Parascheva și Sfânta Genoveva din Paris.     

Gabriel Turinici este profesor de matematică aplicată și director al departamentului de matematică și informatică la Universitatea Paris Daufine.

Acest tânăr originar din Iași se simte mai aproape de casă în parohia Sfânta Parascheva și Sfânta Genoveva din Paris, unde este prezent în fiecare duminică la Sfânta Liturghie.

Troparul pe care l-ați ascultat mai întâi în română, a fost cântat de un grup de tineri din Paris care ne-am reunit pentru a prezenta cântece românești la un concert de muzică liturgică ortodoxă susținut la biserica Sainte Croix des Armeniens din capitala Franței. Același tropar l-ați ascultat apoi așa cum a fost interpretat la acest concert de corala Sfântul Siluan, singura formație de muzică psaltică în limba franceză din Paris. Formată din francezi, români, libanezi și greci, corala Sfântul Siluan dă răspunsurile la Sfânta Liturghie săvârșită în franceză o dată pe lună, sâmbăta, la parohia Sfânta Parascheva și Sfânta Genoveva din Paris.

Vă propun să ne amintim în această zi de al doilea stat românesc, vecin cu țara noastră.

Pentru că astăzi se împlinesc 93 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Cu acest prilej, la Bucureşti s-a desfășurat cea de-a IV-a ediţie a Festivalului „Zilele Basarabiei”, inițiat de Organizaţia Studenţilor Basarabeni, iar la Alba Iulia a avut loc prima ediţie a Congresului Tinerilor Basarabeni.

La Paris, tineri din Basarabia și din România au creat asociația „Toți români” care promovează cultura românească.

Anul trecut ei au întâmpinat ziua națională a României printr-un concert de folclor organizat împreună cu Institutul Cultural Român de la Bruxelles.

Acest concert i-a reunit pe celebrul naist Gheorghe Zamfir din București și orchestra Creator Art a omului de afaceri Iurie Borș din Chișinău. Aceștia au încins o horă a unirii peste Prut și au învârtit-o, în turneu, prin toată Europa, printr-o serie de concerte la Chișinău, Padova, Milano, Bruxelles și Paris.

În sala Teatrului Marie Bell din capitala Franței, maestrul Zamfir, copleșit de emoție, a împărtășit unui public călduros aminitiri din vremea carierei sale internaționale începute la Paris în urmă cu 40 de ani.

Apoi a interpretat, la același vechi nai de care nu se desparte niciodată, celebrul cântec pe care românul parizian Vladimir Cosma l-a compus pentru filmul Marele Blond cu un pantof negru.

Să-l ascutăm, în interpretarea lui Zamfir de acum 40 de ani, înainte de interviul pe care l-am realizat cu marele naist la sfârșitul concertului său din Paris.

Acest cântec îndrăgit de români, Ciocârlia, difuzat și astăzi la Radio Classic din Paris, a constituit punctul culminant al concertului de la Paris.

În tot acest turneu prin Europa, Gheorghe Zamfir a fost însoțit de Iurie Borș, fondatorul orchestrei Creator Art care l-a acompaniat.

Născut într-un sat de lângă Chișinău, Iurie Borș și-a hrănit sufletul încă din copilărie cu frumusețea folclorului românesc.

După ce a început să producă mobilă și a reușit în afaceri, și-a împlinit visul de a crea o orchestră care să ducă faima cântecului nostru popular în lumea largă.

Prin concertele sale, orchestra Creator Art – Iurie Borș alinează dorul de țară al românilor din diaspora, originari de pe ambele maluri ale Prutului.

L-am rugat pe acest om de afaceri blajin și modest să ne spună mai întâi cum a luat naștere această colaborare cu maestrul Gheorghe Zamfir.

La umbra stejarului din vremea Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, pe pământul rodnic al Basarabiei cresc de veacuri până astăzi români adevărați.

Iurie Borș afirmă identitatea românească a basarabenilor, promovând în lume folclorul nostru autentic.

Mărturia lui amintește și românilor de pe celălalt mal al Prutului, precum și celor din diaspora, că păstrarea identității românești este posibilă doar printr-o luptă permanentă împotriva uitării, cu armele spirituale ale culturii.

Vă doresc o duminică frumoasă astăzi când Biserica Ortodoxă sărbătorește Duminica Triumfului Ortodoxiei.

Preoții grec, rus și român (Pr. Patriciu Vlaicu) la procesiunea de la Catedrala Patriarhiei Ecumenice din Bruxelles, 13.03.2011

Cu acest prilej, în catedralele Patriarhiei Ecumenice din mai multe capitale europene, cum sunt Paris, Bruxelles și Londra, preoți din Bisericile Ortodoxe surori, greci, ruși, români și alții, au săvârșit procesiuni cu sfintele icoane, conform unei traditii păstrate din anul 843 când această sărbătoare a fost instituită la Constantinopol.

La români această tradiție a revenit în ultimii ani.

Procesiunea cu icoane în jurul Parcului Icoanei din București

Astfel, la Biserica Icoanei din București a avut loc a patra ediție a unei manifestări ample dedicată cinstirii icoanelor.

Aceasta a culminat cu o impresionantă procesiune în jurul Parcului Icoanei, desfășurată aseară, la lumina torțelor și lumânărilor, procesiune repetată astăzi la prânz.

Începând de anul trecut, și la Catedrala ortodoxă română din Paris are loc în seara Duminicii Ortodoxiei o procesiune cu icoane săvârșită de IPS Mitropolit Iosif împreună cu preoți de la parohiile din regiunea pariziană care aparțin de Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale și Meridionale.

Procesiune cu sfintele icoane în fața Catedralei ortodoxe române din Paris, în seara Duminicii Ortodoxiei, 13.03.2011

La această slujbă, alături de români participă și francezi care au descoperit și trăiesc Ortodoxia în Biserica Ortodoxă Română.

Pr. Marc-Antoine Costa de Beauregard rostește o rugăciune la procesiunea din Duminica Ortodoxiei în Catedrala ortodoxă română din Paris

Printre aceștia se află Părintele Marc-Antoine Costa de Beauregard, Potopop al Protopopiatului Franţei din cadrul Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale.

Părintele Marc-Antoine predică la vecernia din Duminica Ortodoxiei, Catedrala ortodoxă română din Paris, 13.03.2011

Acest preot francez, doctor în teologie ortodoxă, este un exemplu elocvent despre cât de mult poate fi prețuită Ortodoxia pe care o serbăm astăzi de către anumiți intelectuali din Occident.

Părintele Marc-Antoine Costa de Beauregard descinde dintr-o veche familie aristocratică franceză. Dealtfel o nobleţe spirituală, autentic creştină, i se poate citi pe chip şi în gesturi. Este profesor universitar de limbi clasice şi preot paroh al parohiei ortodoxe francofone Saint Germain și Saint Cloud din Louveciennes, în apropierea Parisului.

După ce, în urmă cu aproape patruzeci de ani, a devenit ortodox în Biserica Ortodoxă Română, Părintele Marc-Antoine a vizitat adeseori România.

Copil fiind, l-am văzut pentru prima oară în anii ’80, slujind ca preot la Mânăstirea Antim din Bucureşti împreună cu duhovnicul său, Părintele stareț Sofian Boghiu. Chipul ascetic al acestui preot ortodox francez, care făcea eforturi să slujească în limba română și roșea de fiecare dată când se încurca, mi-a făcut o impresie puternică. Dar n-am îndrăznit atunci să-i vorbesc.

L-am revăzut și ascultat în 1990, vorbind la prima întâlnire organizată de Frăția Ortodoxă Română la București, când am avut și privilegiul unei prime convorbiri.

Apoi l-am citit în cartea Mica dogmatică vorbită. Dialoguri la Cernica, apărută în 1995 la Sibiu, pe care o publicase mai întâi în 1993 la Paris, cu titlul Ose comprendre que je t’aime, în traducere: „Îndrăznește să înțelegi că te iubesc”.

Prin această carte, în care prezenta convorbirile sale cu Părintele Academician Dumitru Stăniloae, publicul francez a putut să-l cunoască mai bine pe marele teolog român.

Din 2001, când am creat emisunea L’Eglise orthodoxe aujourd’hui, Biserica Ortodoxă astăzi, unica emisiune ortodoxă săptămânală din Paris, a cărei difuzare continuă la Radio Notre Dame în fiecare duminică, Părintele Marc-Antoine Costa de Beauregard este invitatul meu preferat, mereu dispus să-mi acorde un interviu, cu amabilitatea și competența care-i sunt caracteristice.

Pe cei care înțelegeți limba franceză, vă invit să-l ascultați în emisiunile L’Eglise orthodoxe aujourd’hui, disponibile pe site-ul emisiunii la adresa ortradio.free.fr .

Dar astăzi avem bucuria de a-l asculta vorbind în limba noastră, cu smerenie, eleganță și umor.

Părinte Marc-Antoine, pentru început vă rog să ne vorbiţi puţin despre dumneavoastră şi să ne spuneţi de ce aţi devenit creştin ortodox.

Cu un spirit de observație fin și duhovnicesc, bazat pe vasta sa cultură franceză și română, precum și pe experiența sa de viață ortodoxă autentică, preotul francez Marc-Antoine Costa de Beauregard ne-a prezentat esența spiritualității românești cu căldura inimii sale române.

Se cuvine așadar să punem la inimă cuvintele sale și să ne străduim ca, în țările unde locuim, să dăm mărturie prin viața noastră despre o civilizație românească a bunei cuviințe, a echilibrului duhovnicesc și a comuniunii persoanelor.