La Bruxelles, anul trecut s-a încheiat cu o veste tristă pentru creștini, în special pentru catolici și pentru românii ortodocși din capitala Europei.
Sfârșitul anului a adus și sfârșitul slujbelor din biserica Sainte Catherine, Sfânta Ecaterina, a doua ca mărime după catedrala catolică Saints Michel et Gudule din Bruxelles.
Construită în centrul vechi al orașului, pe un loc unde se slujește de opt secole, această biserică monumentală a fost închisă pe 31 decembrie 2011.
Numărul tot mai mic al membrilor parohiei catolice și costul ridicat al renovării edificiului sunt motivele invocate de primăria capitalei pentru închiderea acestei biserici monument istoric, pe care vrea să o transforme într-o piață de legume și fructe.
Dar pe lângă cei o sută de credincioși catolici, biserica Sainte Catherine găzduia de peste două decenii și cea mai veche parohie ortodoxă română din Belgia, Buna Vestire.
Astfel, numărul ortodocșilor care frecventau această biserică varia între 250 și peste o mie la marile praznice, așa cum se precizează și în comunicatul de presă al asociației creștine „Prietenii Sfintei Ecaterina” care își exprimă prietenia față de românii ortodocși, contestă motivele invocate de primărie și militează pentru redeschiderea lăcașului de cult.
Duminică, 1 ianuarie 2012, preotul ortodox român George Palade a slujit afară, în fața porților închise ale bisericii, pentru credincioșii veniți să participe la prima slujbă a anului.
La intervenția Înalt Preasfinţitului Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale şi Meridionale, aceste porți s-au mai deschis o dată în mod excepțional în duminica următoare, 8 ianuarie, când s-a oficiat în biserica romano-catolică belgiană Sainte Catherine o ultimă slujbă : Sfânta Liturghie ortodoxă în limba română.
De la începutul lunii februarie, parohia ortodoxă română Buna Vestire este găzduită în biserica romano-catolică Sainte Barbe, Sfânta Varvara, din Bruxelles.
Dar închiderea bisericii Sainte Catherine este doar un început. Doar în Bruxelles, 40 din cele 110 biserici ale capitalei sunt amenințate să fie desacralizate și folosite într-un scop profan. Dictatorul Ceaușescu ar fi fost invidios pe Occidentul care se pregătește să închidă doar într-un oraș mai multe biserici decât a închis el într-o țară întreagă sub criticile severe ale aceluiași Occident.
Dar, după ce au scăpat de dictatura comunistă, românii au construit peste 2000 de biserici în țara lor și au început să salveze de la închidere biserici din Occidentul tot mai secularizat.
Două din cele trei parohii românești din Bruxelles participă la slujbe în biserici ortodoxe pe care le-au amenajat în foste biserici catolice cumpărate de românii ortodocși.
Astfel, biserica Saint François din Bruxelles, fostă mănăstire catolică franciscană, aflată într-un stadiu avansat de deteriorare, a fost cumpărată de către Patriarhia Română cu sprijinul Statului Român, în octombrie 2006.
Aceasta a fost renovată și a devenit catedrala ortodoxă română Sfântul Nicolae din capitala Belgiei. În cadrul imobilului, constituit din biserică și spații anexe, își desfășoară activitatea și biroul Reprezentanței Patriarhiei Române pe lângă Instituțiile Europene.
În acest birou am stat de vorbă cu un mare biblist și misionar român, Părintele Vasile Mihoc, profesor de Noul Testament la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu. În acea duminică de 5 februarie, în biserica românească Sfântul Nicolae din capitala Europei, părintele slujise și vorbise în fața a peste 600 de români ortodocși.