Academicianul Eugen Simion

Vă invit să ascultați astăzi partea a doua a dialogului, pe care l-am început într-o emisiune precedentă, cu domnul academician Eugen Simion, unde vom stărui asupra Europei creștine și spiritualității românești.

Între 1998 și 2006, Eugen Simion a fost președintele Academiei Române, al cărei membru este de 20 de ani.

Actuamente este membru în 4 academii din Europa și corespondent al Academiei de Științe Politice și Morale din Franța.

Am precizat doar ultimul său titlu în urma sugestiei făcute, într-un comentariu pe site-ul emisiunii, voceadiasporei.mitropolia.eu, de domnul Ion Caramache, un ascultător care a insistat asupra folosirii termenului „corespondent” în loc de „membru corespondent”, așa cum îl preluasem din biografia invitatului meu în emisiunea pe care i-am consacrat-o.

Dar pe domnul academician Eugen Simion nu l-am invitat pentru mulțimea titlurilor sale, pe care nici nu am considerat necesar să le repet astăzi, cu atât mai puțin să le verific.

Prefer să mă călăuzesc după cuvântul lui Hristos : „fiecare pom se cunoaşte după roadele lui”.

De peste o jumătate de veac activitatea omului de cultură Eugen Simion aduce multe roade bune. Unele dintre acestea au fost menționate în emisiunea trecută, altele vor fi prezentate astăzi.

Amintesc acum doar că este „părintele Zilei Culturii Naționale”, sărbătorită pentru prima dată la 15 ianuarie 2011.

În 1999, sub auspiciile Academiei Române, a creat Fundația Națională pentru Știință și Artă, al cărei președinte este și astăzi.

Din 2001, Eugen Simion organizează în fiecare an la București un prestigios seminar internațional intitulat „Penser l’Europe”, „A gândi Europa”.

Născut în 1933 lângă Ploiești, tânărul filolog Simion a colaborat cu Perpessicius la cercetarea și punerea în valoare a operei poetului nostru național Mihai Eminescu, activitate pe care a continuat-o, sub o formă sau alta, până astăzi.

Din 1964 predă istoria literaturii române, teorie literară și literatură comparată la Facultatea de Litere a Universității din București.

Între anii 1970 și 1973 a fost profesor invitat la Sorbonna, unde a predat cursuri despre cultura și civilizația română. Aici, la Paris, i-a cunoscut pe Eugen Ionescu, Mircea Eliade și Emil Cioran, care vor deveni, mai târziu, subiecte ale studiilor sale aprofundate.

După întoarcerea în țară, și-a publicat în 1977 jurnalul său parizian sub titlul Timpul trăirii, timpul mărturisirii, lucrare editată de cinci ori până în prezent.

Între anii 1998 și 2006, Eugen Simion a fost președintele Academiei Române, al cărei membru este din 1991.

În 1999 a creat Fundația Națională pentru Știință și Artă, al cărei președinte este și astăzi.

Acad. Eugen Simion împreună cu acad. Mihai Cimpoi de la Chișinău în Aula Academiei Române, la Ziua Culturii Naționale, 15.01.2011

L-am numit pe Eugen Simion și „părintele Zilei Culturii Naționale”, sărbătorită pentru prima dată la 15 ianuarie 2011, având în vedere rolul esențial pe care l-a avut în instituirea acesteia.

Actuamente este membru corespondent al Academiei de Științe Politice și Morale din Franța, precum și membru al Academiilor din Danemarca, Spania, Grecia și Republica Moldova.

L-am rugat mai întâi pe academicianul Eugen Simion să ne vorbească despre Fundația Națională pentru Știință și Artă.

Așadar expresia „cetățean european” rămâne o formulă abstractă, dacă nu se concretizează într-una dintre diferitele culturi europene.

Noi putem fi cu adevărat europeni numai ca „români europeni”, în duhul celor care au fost astfel încă din zorii istoriei noastre.

Pentru că astfel s-au arătat deja prin cultura și faptele lor Sfinții Voievozi Ștefan cel Mare, Neagoe Basarab și Constantin Brâncoveanu.