Bun găsit tuturor la Vocea română din lume, emisiunea Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale.

Sunt Bogdan Florin Vlaicu și vă urez ca sărbătoarea sărbătorilor de astăzi, Duminica Sfintelor Paști, să vă umple sufletele de bucuria și de lumina Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Învierea Domnului nostru Iisus Hristos

În această zi de mare praznic vă invit la un popas în Nürnberg pentru a vă prezenta câteva repere de viață românească din Germania și Europa Centrală.

Popas la Nürnberg

Dacă la Viena, încă de la sfârşitul veacului al XVIII-lea, exista o comunitate românească puternică, în Germania, prezenţa religioasă românească este legată pentru câteva decenii de negustorii români stabiliţi în Leipzig, pentru care a existat o capelă, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. La Baden-Baden, în partea de apus a Germaniei, Prinţul Mihail Stourdza, fostul domnitor al Moldovei, a zidit în 1866 o biserică românească în care participau la slujbe românii din Strasbourg, Heidelberg, Freiburg și Karlsruhe.

Biserica ortodoxă românească din Baden-Baden, Germania

În perioda interbelică, pe lângă comunităţile românești din Paris, Viena şi Baden-Baden, care îşi continuă existenţa, ia naștere cea din Berlin, care se organizează şi își începe activitatea în septembrie 1940.

Sfârşitul celui de-al doilea război mondial a surprins în Occident numeroși români, diplomaţi, studenţi, militari și muncitori, care nu s-au mai întors în România ocupată de trupele sovietice. Lor li s-au adăugat, de-a lungul anilor, mulţimile de români care s-au refugiat din cauza instaurării dictaturii comuniste sau au venit în Apus prin intermediul căsătoriei. Diaspora românească a luat un pronunţat caracter politic și cei mai mulţi dintre cei stabiliţi aici se considerau în exil.

Dar în ultimii 20 de ani milioane de români, nevoiți acum de motive economice, au luat calea exilului, pentru a lucra în țările din Occident. Iar criza economico-financiară actuală continuă să amplifice acest fenomen fără precedent.

Pentru prima oară în istorie, românii au o diasporă atât de mare și atât de importantă pentru țară.

Dar acestă diasporă este foarte recentă și românii încă învață cum trebuie organizate comunitățile lor pentru a-și menține unitatea, a-și afirma drepturile și a-și păstra identitatea românească.

Cea dintâi instituție care s-a implicat activ în organizarea diasporei a fost Biserica Ortodoxă Română. Parohia a fost de cele mai multe ori prima care i-a reunit într-o comunitate pe românii risipiți în țari străine.

Astfel, în 1993 a fost înființată Mitropolia Ortodoxă Română pentru Germania şi Europa Centrală de care aparţin parohii ortodoxe române din Germania, Austria, Luxemburg, Suedia, Norvegia şi Danemarca.

Ca întâi-stătător al acestei noi Mitropolii, a fost ales Î.P.S. Dr. Serafim Joantă, care şi-a început activitatea în condiţii materiale foarte modeste.

Î.P.S. Mitropolit Serafim

Adăpostit la început în cadrul Institutului pentru Bisericile Orientale din Regensburg, Î.P.S. Serafim a transferat sediul Mitropoliei la Nürnberg prin cumpărarea bisericii evanghelice „Epifaniaskirche”, împreună cu două clădiri, monumente istorice, care au fost amenajate pentru a servi drept Centru Eparhial şi adăpost al Mânăstirii Sfinții Martiri Brâncoveni şi a şcolii de iconografie Sfântul Luca.

Catedrala ortodoxă română din Nürnberg

Biserica, mărită prin prelungirea altarului şi a pronaosului şi ridicarea unei cupole, a fost pictată în tehnica fresco de pictorul Grigore Popescu din Bucureşti.

Arbore cu sfinți sădit în orașul Nürnberg, frescă de Grigore Popescu

Această Catedrală mitropolitană serveşte drept locaş de închinare atât pentru parohia ortodoxă română Sfântul Dimitrie din Nürnberg, cât şi pentru membrii Mânăstirii Sfinții Martiri Brâncoveni.

La Sfânta Liturghie în Catedrala ortodoxă română din Nürnberg

La zi de mare sărbătoare, am stat de vorbă cu Î.P.S. Serafim, Miropolitul ortodox român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord.

Alături de Î.P.S. Mitropolit Serafim