Vă propun o întâlnire cu un român european. Această expresie, pe care ne-o va explica astăzi, îl caracterizează foarte bine pe domnul academician Eugen Simion.
Născut în 1933 lângă Ploiești, tânărul filolog Simion a colaborat cu Perpessicius la cercetarea și punerea în valoare a operei poetului nostru național Mihai Eminescu, activitate pe care a continuat-o, sub o formă sau alta, până astăzi.
Din 1964 predă istoria literaturii române, teorie literară și literatură comparată la Facultatea de Litere a Universității din București.
Între anii 1970 și 1973 a fost profesor invitat la Sorbonna, unde a predat cursuri despre cultura și civilizația română. Aici, la Paris, i-a cunoscut pe Eugen Ionescu, Mircea Eliade și Emil Cioran, care vor deveni, mai târziu, subiecte ale studiilor sale aprofundate.
După întoarcerea în țară, și-a publicat în 1977 jurnalul său parizian sub titlul Timpul trăirii, timpul mărturisirii, lucrare editată de cinci ori până în prezent.
Între anii 1998 și 2006, Eugen Simion a fost președintele Academiei Române, al cărei membru este din 1991.
În 1999 a creat Fundația Națională pentru Știință și Artă, al cărei președinte este și astăzi.
L-am numit pe Eugen Simion și „părintele Zilei Culturii Naționale”, sărbătorită pentru prima dată la 15 ianuarie 2011, având în vedere rolul esențial pe care l-a avut în instituirea acesteia.
Actuamente este corespondent al Academiei de Științe Politice și Morale din Franța, precum și membru al Academiilor din Danemarca, Spania, Grecia și Republica Moldova.
L-am rugat mai întâi pe academicianul Eugen Simion să ne vorbească despre Fundația Națională pentru Știință și Artă.
Așadar expresia „cetățean european” rămâne o formulă abstractă, dacă nu se concretizează într-una dintre diferitele culturi europene.
Noi putem fi cu adevărat europeni numai ca „români europeni”, în duhul celor care au fost astfel încă din zorii istoriei noastre.
Pentru că astfel s-au arătat deja prin cultura și faptele lor Sfinții Voievozi Ștefan cel Mare, Neagoe Basarab și Constantin Brâncoveanu.