12. Hram la reședința mitropolitană (27.12.2010)

Vă prezint în această a treia zi de Crăciun, sărbătoarea de ieri a hramului bisericii de lemn, Soborul Maicii Domnului, de la reședința mitropolitană din Limours, lângă Paris.

Biserica Mitropoliei, Soborul Maicii Domnului, de la Limours

Biserica Mitropoliei, Soborul Maicii Domnului, de la Limours

La Limours se află principalul sediu administrativ al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale.

Aici îşi are reşedinţa Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Iosif, în mijlocul unei mici comunităţi monastice, după tradiţia Bisericii Ortodoxe.

Reşedinţa mitropolitană a fost inaugurată în 2001, într-un impozant imobil din secolul al XIX-lea, fosta locuință a marelui diplomat român Nicolae Titulescu, cunoscută în Limours sub numele de « casa românească ».

Reședința Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, din Limours

Reședința Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, din Limours

Doi ani mai târziu, Mitropolitul Iosif a săvârşit slujba de aşezare a pietrei de temelie a bisericii şi de începere a lucrărilor. Biserica tradițională din lemn a fost adusă de Înalt Prea Sfinţitul Iosif din Maramureșul său natal și asamblată în curtea reședinței în mai puțin de două luni.

Această biserică maramureșană, unică în Franța, a devenit curând un motiv de mândrie pentru primarul și locuitorii din orășelul Limours.

Interiorul a fost împododobit cu o splendidă pictură murală de iconarul diacon Nicolae Bălan.

Biserica a fost sfinţită, pe 11 iulie 2009, de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, împreună cu 15 ierarhi ortodocși români și străini, în prezenţa a numeroși preoţi şi credincioşi veniți din toată Europa.

Ieri dimineață, biserica a devenit neîncăpătoare pentru mulțimea credincioșilor veniți să participe la Sfânta Liturghie săvârșită de Mitropolitul Iosif.

După-amiază copiii au primit daruri de la Moș Crăciun lângă bradul împodobit din reședința mitropolitană.

Iar seara au venit să colinde la Limours preoți și credincioși români și francezi de la cele opt parohii și cele două mănăstiri din regiunea pariziană și departamentul Ile-de-France, care fac parte din Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale și Meridionale. Maicile de la Mitropolie i-au întâmpinat cu bucate tradiționale românești de Crăciun.

Copii, tineri și vârstnici au cântat colinde până târziu spre miezul nopții și astfel, încălziți de bucuria Nașterii Domnului, s-au simțit mai aproape de țara unde s-au născut.

Mulți francezi au fost fascinați când au descoperit frumusețea și bogăția neasemuită a colindelor românești, aidoma cunoscutului teolog ortodox Olivier Clément, de vrednică pomenire, care îmi mărturisea acum 10 ani admirația sa pentru această tradiție a colindatului atât de bine păstrată în România.

Colindele noastre nu se mulțumesc să povestească doar Nașterea Domnului, ci recapitulează mai toate evenimentele importante din istoria mântuirii. Evocată în versuri de colind, această istorie începe cu Facerea lumii, continuă cu profețiile mesianice din Vechiul Testament, se împlinește prin minunile Mântuitorului, ca cea de la nunta din Cana Galileii, dar mai cu seamă prin jertfa Sa pe cruce, amintită chiar și la acest prilej de bucurie al Crăciunului, și se prelungește prin Sfintele Taine ale Bisericii până la « săvârșitul lumii » și Judecata de Apoi, menționate în veritabile « colinde apocaliptice » mai ales în regiunea Maramureșului.

Astfel, de-a lungul a două milenii, Crăciunul a devenit pe meleagurile românești un timp de cateheză creștină completă prin intermediul colindelor, cuvânt care ne vine de demult de la sărbătoarea romană a calendelor. Acest cuvânt frumos, împreună cu obiceiul colindatului, a fost preluat de la români de toți vecinii lor slavi. Asfel în limbile bulgară, sârbă și slovacă « koleda » înseamnă Crăciun. Cu sensul de colindat a fost preluat sub forma « koliada » de ucrainieni și sub forma  « koleda » de cehi, polonezi și ruși, care au dus colindele « koliadki »  până în extremul Orient. Și ungurii au preluat de la noi cuvântul « Crăciun », pe care îl pronunță « Karácsony ». În alte limbi, cuvântul « colinde » se poate traduce doar prin expresii compuse precum « Cantiques de Noël », în franceză, sau « Christmas Carols », în engleză.

Oportunitatea catehezei la vremea Crăciunului pentru români a fost înțeleasă din proprie experiență de Mitropolitul Iosif, care încă în urmă cu 15 ani, pe când era student la Institutul de teologie ortodoxă Saint-Serge din Paris, împreună cu colegul său de studii și de cameră Ciprian Șpan, actualul Episcop Siluan al Italiei, colindau pe la case românești din regiunea pariziană aducând bucurie și speranță printr-un repertoriu de colinde extrem de bogat.

L-am invitat așadar pe IPS Mitropolit Iosif în această emisiune împodobită cu multe colinde tradiționale din România dar și din alte țări europene.

Ajuns la finalul ultimei ediții din acest an a Vocii diasporei române, realizatorul emisiunii, Bogdan Florin Vlaicu, vă spune « La mulți ani ! » celor ce purtați numele Sfântului Ștefan sărbătorit astăzi, vă urează tuturor « Un an nou 2011 plin de bucurii ! » și vă dă întâlnire pe site-ul emisiunii, la adresa voceadiasporei.mitropolia.eu .

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Acest articol a fost publicat în Emisiuni și etichetat cu . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>